Care este valoarea unei femei?

Un tată vorbea cu fiul său. Probabil că acest tată era şi un bun contabil, căci la orice lucru el folosea creionul şi hârtia. Fiul, fiind la vârsta căsătoriei, îi povestea tatălui despre viitoarea lui soţie, despre alegerea făcută:

- Tată, mi-am găsit aleasa inimii şi vreau să mă căsătoresc cu ea. Tatăl îl întreabă:

- Cum este aleasa inimii tale? Fiul răspunde:

- Este frumoasă. Tatăl, vrând să „calculeze” valoarea fetei, îi spune:

- Ia un creion şi scrie un zero! Şi cum mai este? Fiul răspunde:

- Este bogată. Tatăl îi spune din nou:

- Mai scrie un zero lângă celălalt! Şi cum mai este? Fiul:

- Este harnică. Tatăl:

- Mai scrie un zero! Şi cum mai este? Fiul:

- Este sănătoasă. Tatăl:

- Mai scrie un zero! Şi cum mai este? Fiul:

- Cu nume bun. Tatăl:

- Mai scrie un zero! Şi cum mai este? Fiul:

- Cu multă ştiinţă de carte. Tatăl:

- Mai scrie un zero! Până acum totul este zero. Şi cum mai este? Fiul, nemulţumit de nemulţumirea tatălui său, îi spune accentuând fiecare literă:

- Tată, aleasa inimii mele este foarte evlavioasă şi credincioasă! Tatăl îi spune răspicat, accentuând şi el fiecare literă:

- Fiul meu, în faţa tuturor zerourilor scrie un unu şi vei vedea cât valorează aleasa inimii tale! Dacă este credincioasă, atunci este de milioane. Te felicit!

O poveste cu o spargere la o banca si ... cateva lectii de profesionalism!

La o spargere , spărgătorul strigă: „Nu mişcă nimeni. Şi ţineţi cont: banii sunt ai statului, viaţa este a voastră.“ Toată lumea din bancă s-a întins pe podea, în linişte.Asta se numeşte „Schimbarea Modului de Gândire –> Schimbarea modului convențional de gândire”.O tipă se intinde provocător, pe masa din faţa ei. Spărgătorul i se adresează: „Vă rugăm să fiți civilizată! Acesta este un jaf, și nu un viol!”
Asta se numeşte „Profesionist –> Concentrează-te doar pe ceea ce ştii să faci”.
Când s-au întors de la seif, spărgătorul cel tânăr (cu studii MBA) i-a spus hoţului mai bătrân (care avea doar studii primare) „Hai să numărăm câţi bani am furat!”. Hoţul bătrân, indignat îi răspunde: „Vezi că eşti prost? De ce să pierdem noi atâta timp, când putem să aflăm diseară, de la ştiri, câţi bani lipsesc din bancă.”
Asta se numeşte „Experienţă –> în zilele noastre experiența este mult mai importantă decât calificările pe de hârtie”.
Imediat după ce hoţii au părăsit bancă, directorul i-a ordonat casierului să cheme repede poliția. Casierul după ce se gândi o secundă îi răspunse: „Domnule Director, nu mai bine punem 5 mil de € deoparte şi spunem că i-au furat hoţii?”
Asta se numește „înoată cu valul –> a întoarce o situație defavorabilă în avantajul tău”.
Casierul zâmbind: „Ar fi minunat să avem câte o spargere în fiecare lună!”
Asta se numeşte „Omoară Plictiseala –> Fericirea este cea mai importantă.”
Seara la ştiri se anunţă că doi hoţi au intrat într-o bancă şi au dat o spargere de 100 mil. €.
Hoţii au început să numere banii de mai multe ori şi nu le ieşeau decât 20 de milioane. Furioşi au început să înjure: „# € @ &, noi am făcut planuri, am riscat ani grei de închisoare sau poate chiar viaţa şi directorul s-a ales cu 80 de mil, cât ai bate din palme?!?”
Asta se numește „Ştiinţă –> Cunoașterea este mai valoroasă decât aurul!”
Directorul băncii este acum fericit şi zâmbitor, că pierderile lui de la bursa de valori sunt acum acoperite de acest jaf.
Asta se numește „Oportunitate –> curajul de a-ţi asuma riscuri!”Asta se numeşte „Profesionist –> Concentrează-te doar pe ceea ce ştii să faci”.Când s-au întors de la seif, spărgătorul cel tânăr (cu studii MBA) i-a spus hoţului mai bătrân (care avea doar studii primare) „Hai să numărăm câţi bani am furat!”. Hoţul bătrân, indignat îi răspunde: „Vezi că eşti prost? De ce să pierdem noi atâta timp, când putem să aflăm diseară, de la ştiri, câţi bani lipsesc din bancă.”Asta se numeşte „Experienţă –> în zilele noastre experiența este mult mai importantă decât calificările pe de hârtie”.Imediat după ce hoţii au părăsit bancă, directorul i-a ordonat casierului să cheme repede poliția. Casierul după ce se gândi o secundă îi răspunse: „Domnule Director, nu mai bine punem 5 mil de € deoparte şi spunem că i-au furat hoţii?”Asta se numește „înoată cu valul –> a întoarce o situație defavorabilă în avantajul tău”.Casierul zâmbind: „Ar fi minunat să avem câte o spargere în fiecare lună!”Asta se numeşte „Omoară Plictiseala –> Fericirea este cea mai importantă.”Seara la ştiri se anunţă că doi hoţi au intrat într-o bancă şi au dat o spargere de 100 mil. €.Hoţii au început să numere banii de mai multe ori şi nu le ieşeau decât 20 de milioane. Furioşi au început să înjure: „# € @ &, noi am făcut planuri, am riscat ani grei de închisoare sau poate chiar viaţa şi directorul s-a ales cu 80 de mil, cât ai bate din palme?!?”Asta se numește „Ştiinţă –> Cunoașterea este mai valoroasă decât aurul!”Directorul băncii este acum fericit şi zâmbitor, că pierderile lui de la bursa de valori sunt acum acoperite de acest jaf.Asta se numește „Oportunitate –> curajul de a-ţi asuma riscuri!”

Asta se numeşte „Profesionist –> Concentrează-te doar pe ceea ce ştii să faci”.Când s-au întors de la seif, spărgătorul cel tânăr (cu studii MBA) i-a spus hoţului mai bătrân (care avea doar studii primare) „Hai să numărăm câţi bani am furat!”. Hoţul bătrân, indignat îi răspunde: „Vezi că eşti prost? De ce să pierdem noi atâta timp, când putem să aflăm diseară, de la ştiri, câţi bani lipsesc din bancă.”Asta se numeşte „Experienţă –> în zilele noastre experiența este mult mai importantă decât calificările pe de hârtie”.Imediat după ce hoţii au părăsit bancă, directorul i-a ordonat casierului să cheme repede poliția. Casierul după ce se gândi o secundă îi răspunse: „Domnule Director, nu mai bine punem 5 mil de € deoparte şi spunem că i-au furat hoţii?”Asta se numește „înoată cu valul –> a întoarce o situație defavorabilă în avantajul tău”.Casierul zâmbind: „Ar fi minunat să avem câte o spargere în fiecare lună!”Asta se numeşte „Omoară Plictiseala –> Fericirea este cea mai importantă.”Seara la ştiri se anunţă că doi hoţi au intrat într-o bancă şi au dat o spargere de 100 mil. €.Hoţii au început să numere banii de mai multe ori şi nu le ieşeau decât 20 de milioane. Furioşi au început să înjure: „# € @ &, noi am făcut planuri, am riscat ani grei de închisoare sau poate chiar viaţa şi directorul s-a ales cu 80 de mil, cât ai bate din palme?!?”Asta se numește „Ştiinţă –> Cunoașterea este mai valoroasă decât aurul!”Directorul băncii este acum fericit şi zâmbitor, că pierderile lui de la bursa de valori sunt acum acoperite de acest jaf.Asta se numește „Oportunitate –> curajul de a-ţi asuma riscuri!”

Cum sa ai Rabdare, sa privesti cu Intelegere si sa te inconjori de Iubire!

Povestea celor 3 prieteni

Se spune ca erau trei prieteni care isi doreau sa urce un munte pentru ca in varful lui traia un batran plin de intelepciune pe care isi doreau sa-l cunoasca. La un moment dat au ajuns la o rascruce si fiecare a continuat sa-si aleaga drumul dupa cum il indemna sufletul.

Primul a ales o carare abrupta, ce urca drept catre varf. Nu-i pasa de pericole, dorea sa ajunga la batranul din varful muntelui cat mai repede.

Al doilea, a ales o cale care nu era chiar atat de abrupta, dar strabatea un canion ingust si accidentat, strabatut de vanturi puternice.

Al treilea a ales o carare mai lunga, care ocolea muntele serpuind in pante line.

Dupa 7 zile, cel care urcase pe calea cea abrupta a ajuns in varf extenuat, plin de rani sangerande. Plin de nerabdare, s-a asezat sa-si astepte prietenii. 

Dupa 7 saptamani, ametit de vanturile puternice care i se impotrivisera, ajunse si al doilea.

O poveste cu talc din Grecia Antica!

      Raspunsul lui Socrate: Testul celor Trei Intrebari

      În Grecia antică, Socrate (469-399 î. Hr.), era foarte mult lăudat pentru înţelepciunea lui. Într-o zi, marele filosof s-a întâlnit întâmplător cu o cunoştinţă care alerga spre el agitat şi care i-a spus:

“Socrate, ştii ce-am auzit tocmai acum, despre unul dintre studenţii tăi?”
“Stai o clipă”, îi replică Socrate. “Înainte să-mi spui, aş vrea să treci printr-un mic test. Se numeşte Testul celor Trei. Înainte să-mi vorbeşti despre studentul meu, să stăm puţin şi să testăm ce ai de gând să-mi spui.

Primul test este cel al ADEVARULUI
Eşti absolut sigur că ceea ce vrei să-mi spui este adevărat?”
“Nu”, spuse omul, “de fapt, doar am auzit despre asta.”
“E-n regulă!”, zise Socrate. “Aşadar, în realitate, tu nu ştii dacă este adevărat sau nu?

Acum să încercăm testul al doilea, al BINELUI.
Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?”
“Nu, dimpotrivă…”
“Deci”, a continuat Socrate, “vrei să-mi spui ceva rău despre el, cu toate că nu eşti sigur că este adevărat?”
Omul a dat din umeri, puţin stânjenit.

Socrate a continuat: “Totuşi mai poţi trece testul, pentru că există a treia probă – filtrul FOLOSINTEI.

Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu îmi este de folos?”
“Nu, nu chiar…”
“Ei bine”, a conchis Socrate, “dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este nici Adevărat, nici de Bine, nici măcar de Folos, atunci DE CE să-mi mai spui?”

Atunci, omul a si-a dat seama de stupiditatea gestului pe care era sa o faca, s-a ruşinat si a plecat.